Lateralitatea, o trăsătură unică, specifică oamenilor, semnalează împărţirea creierului în două emisfere, fiecare dintre ele fiind specializată în activităţi diferite.
Emisfera cerebrală stângă controlează partea dreaptă a corpului şi joacă în acelaşi timp un rol principal în dezvoltarea şi folosirea limbajului. Aşadar, dacă neanderthalienii erau în majoritate dreptaci, acest fapt ar putea sugera că ei erau capabili şi să dezvolte un limbaj.
Există însă puţine schelete de neanderthalieni disponibile pentru a fi studiate. Unul dintre ele, aproape complet, a fost descoperit în 1957 în Franţa, la mică distanţă de celebra peşteră Lascaux.
Scheletul a fost botezat "Regourdou" şi, în urmă cu circa două decenii, savanţii i-au examinat oasele braţelor, ajungând la concluzia că acel neanderthalian era dreptaci.
"Acest schelet avea o mandibulă şi alte fragmente osoase aflate mai jos de zona gâtului", a explicat David Frayer, profesor de antropologie la Universitatea Kansas.
"În urmă cu peste 20 de ani în urmă, câţiva savanţi au examinat scheletul şi au conchis că umanoidul era dreptaci, ţinând cont de muscularitatea braţului drept, în comparaţie cu cea a braţului stâng", a adăugat el.
În urma unei noi investigaţii, David Frayer şi o echipă internaţională coordonată de Virginie Volpato de la Senckenberg Institute din Frankfurt au confirmat lateralitatea dreaptă a lui Regourdou, prin examinarea atentă a robusteţii braţelor şi a umerilor, pe care le-au comparat apoi cu zgârieturile de pe dinţii acestuia.
"Am studiat multe urme lăsate pe dinţi de neanderthalieni, dar în toate acele cazuri era vorba de dinţi izolaţi sau de dinţi prinşi în mandibule care nu erau direct asociaţi cu materialul scheletic. Acum a fost pentru prima dată când am putut să verificăm tiparul ce poate fi văzut pe dinţi şi să îl comparăm cu tiparul ce poate fi vă
