Dupa amanari, discutii interminabile si incercarea de forta, reusita, a guvernului, de a impune Legea Educatiei Nationale (LEN) prin angajarea raspunderii, suntem in situatia publicarii ei in Monitorul Oficial, intr-o varianta foarte dura, exact ce ne trebuia in momentul de fata.
Se va aplica aceasta lege, in litera si spiritul ei?
Intrebarea este legitima, avand in vedere ca si in trecut am avut legi, unele bune sau foarte bune, de care s-a ales praful. N-a urmarit nimeni aplicarea lor, nu s-a folosit nimeni de “dura lex, sed lex”, n-a reusit nimeni sa stapaneasca musuroiul de interese starnit de aplicarea unei legi.
Musuroiul starnit de LEN este imens. S-au castigat si se castiga bani multi din fabricile de diplome, private sau de stat. Educatia a fost si este spatiul in care nimeni nu da socoteala de nimic. Multi isi incaseaza linistiti salariile, fara sa se intrebe daca le si merita. Se acuza subfinantarea, dar nimeni nu cere mecanisme de evaluare, control si audit, de terta parte, care sa stabileasca daca banii cheltuiti produc si rezultatele asteptate de cheltuirea lor. Nu exista proceduri de raportare postfinantare, prin care gestionarii fondurilor sa dea socoteala de ultimul leu cheltuit. Cum se intampla la proiectele europene. Dupa 21 de ani de despartirea de comunism inca mai consideram ca bugetul de stat e al tuturor si al nimanui, un hoit din care se infrupta cine vrea si cum vrea. Cine sunt primii interesati in pastrarea acestei perceptii, e clar, nu mai insist ca plictisesc cititorii.
Ce sanse sunt sa se schimbe ceva?
Determinarea premierului Boc si a ministrului Funeriu de a aplica o lege publicata in MO reprezinta singurele garantii.
Ca se poate, avem o dovada recenta, executoarea care l-a evacuat pe Vadim din sediul revendicat de proprietari. La ora 23, dupa 15 ore de jigniri, injurii, pahare
