Nici nu se putea o potriveală mai bună. Tocmai ne pregătim să lansăm, împreună cu „Dilema Veche“, o serie de DVD-uri cu spectacole clasice ale teatrului românesc (începând de mâine, în fiecare joi).
Bineînţeles, primul DVD conţine capodopera absolută a teatrului nostru, în regia lui Liviu Ciulei: „O scrisoare pierdută". E o piesă ştiută din şcoală, ale cărei replici au devenit folclor: cine n-a rostit măcar o dată, în viaţa de toate zilele, „curat murdar!" sau „aveţi puţintică răbdare"? Cu toate acestea, e inepuizabilă şi mereu nouă.
Bunăoară, care e scandalul ultimelor zile? Numărătoarea voturilor în Parlament! Pare-se, zice Opoziţia, că preşedinta şi secretarul Camerei Deputaţilor - ploieşteni, „republicani toţi, săracii", cum zicea Nenea Iancu - ar fi numărat voturile la Legea pensiilor precum Pristanda steagurile: îi ieşeau „patruzeci şi patru în cap", „poate unul-două să le fi dat jos vântul". Vântul de acum nu bate în Parlament, dar numărătoarea tot nu iese. Opoziţia strigă „la cremenal, stimabile!" - adică a decis să facă plângere penală împotriva preşedintei Camerei. „Aş" - zice Puterea - „ce eşt' copil? ". Taman ce-au votatără o lege în care „să le dea Statul câte o pensie bună la toţi", cum visa Conu' Leonida, căci asta e „treaba Statului, domnule, pe el de ce-l avem? ", când - ce să vezi? „Reacţiunea a prins iar la limbă!", d-nii Ponta şi Antonescu strigă într-un glas „jos vampirul!" (mă rog, vampiriţa...). Numai că, orice ar zice sondajele, mă tem că şi vorba lui Tipătescu se potriveşte: cine-i votează pe dumnealor? „Ionescu, Popescu, dăscălimea şi moflujii". Plus Popa Pripici. Aşa că „lasă-l să urle ca un câine", îi spunea Tipătescu lui Pristanda (pe care îl trimisese să spioneze întrunirea opoziţiei conduse de dom' Nae Caţavencu), iar poliţaiul răspundea: „Curat ca un câine!".
Oricât ne-am amuza însă cu asemenea coincidenţe - în ca