Trăim într-o ţară în care şpaga a devenit model naţional. Nu îţi trebuie o analiză profundă ca să constaţi această stare de fapt. Şpaga se ia şi se dă pe bandă rulantă. Cea mai întâlnită şpagă este cea din Sănătate. Din dorinţa de a se face bine şi de a-i face mai receptivi pe medici, pacienţii întreţin fenomenul şpăgii din sistemul sanitar. Potrivit unui studiu al Institutului Aspen, aproape jumatate dintre tineri dau şpagă când merg la medic, iar sumele ajung şi la 500 de lei. În cazul unei intervenţii chirurgicale, şpăgile ajung chiar şi o mie de lei. Studiul mai arată că o treime dintre cei care mituiesc personalul medical oferă o sumă cuprinsă între 100 şi 500 de lei, 31% dau peste 500 de lei, iar 36% scot din buzunar mai puţin de 100 de lei. Bărbaţii sunt mai darnici decât femeile. Dintre ei, 40% le oferă medicilor care îi tratează mai mult de 500 de lei. Potrivit ministrului Sănătăţii, şpaga „nu poate fi eradicată de mâine”. „Şpaga trebuie să facă parte dintr-un program amplu şi complex, adică creşterea salarizării medicilor şi asistenţilor, care trebuie să fie un lucru corect. Dar dacă aţi face tarife, uitaţi, în spitalele private au salarii echivalente. Dumneavoastră vreţi să rezolvăm astăzi ce nu se rezolvă de 70 de ani în România”, a spus ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu.

Autori: A.B.

Trăim într-o ţară în care şpaga a devenit model naţional. Nu îţi trebuie o analiză profundă ca să constaţi această stare de fapt. Şpaga se ia şi se dă pe bandă rulantă. Cea mai întâlnită şpagă este cea din Sănătate. Din dorinţa de a se face bine şi de a-i face mai receptivi pe medici, pacienţii întreţin fenomenul şpăgii din sistemul sanitar. Potrivit unui studiu al Institutului Aspen, aproape jumatate dintre tineri dau şpagă când merg la medic, iar sumele ajung şi la 500 de lei. În cazul unei intervenţii chirurgicale, şpăgile ajung chiar şi o mie de lei