Centrul de Resurse Juridice (CRJ) acuză Guvernul, Parlamentul dar şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI) de dezinteres faţă de procesul de la Curtea Constituţională a României (CCR). Totodată, CRJ afirmă că decizia CCR este criticabilă şi determină scăderea transparenţei funcţiei publice.

CRJ critică declaraţiile publice făcute de reprezentanţi ai Guvernului, ai ANI sau ai Preşedinţiei, care "acreditau ideea" că judecătorii CCR ar fi vinovaţi, prin decizia dată, pentru nerespectarea obligaţiilor României în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

"Guvernul României nu a fost interesat de problemele Agenţiei Naţionale de Integritate, dovadă fiind faptul că nu a comunicat Curţii Constituţionale punctul său de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Agenţia Naţională de Integritate a manifestat aceeaşi apatie şi dezinteres lipsind de la dezbaterile în faţa Curţii cu privire la această excepţie deşi <>. Nici preşedinţii celor două camere ale Parlamentului nu au fost interesaţi de acest subiect, netrasmiţând Curţii punctele de vedere ale acestor instituţii", se arată în comunicatul remis redacţiei noastre de CRJ.

Organizaţia neguvernamentală mai aminteşte că Executivul a adoptat, la nici o săptămână de la intrarea în vigoare a Legii ANI, o ordonanţă de urgenţă care se adăuga la actul normativ după care ANI funcţiona şi în care se regăsea sintagma "avere sau bunuri cu caracter nejustificat", declarată neconstituţională în 2008, chiar la cererea grupului parlamentar al PDL din Camera Deputaţilor. "Deşi au declamat susţinerea pentru demersul de control al averii, în fapt grupul parlamentar al PDL din Camera Deputaţilor a depus, în 2008, o sesizare la Curtea Constituţională prin care se afirma că folosirea unor expresii precum «diferenţe nejustificabile» duce la îndepărtarea de no