Ieşeanca Cecilia Maria Simionescu este autoarea cărţii de reţete devenită o adevărată Biblie în majoritatea bucătăriilor românilor în secolul XX.

Puţin cunoscută şi subiect a nenumărate legende, mituri şi alte poveşti, Cecilia Maria Simionescu (1900-1961) este probabil cea mai mare bucătăreasă româncă din toate timpurile. Sub pseudonimul Sanda Marin a publicat volumul "Carte de bucate", o lucrare care a "domnit" în bucătăriile româneşti peste 70 de ani.

Doar puterea cumulată a internetului şi a emisiunilor culinare de la televizor a reuşit să-i mai şteargă din autoritate. Despre femeia din spatele acestei cărţi s-a crezut în anii comunismului că este bărbat sau că este vorba despre un autor colectiv sau că "sandamarinul" este, de fapt, o ustensilă de gătit.

"Am crescut şi eu, ca mai toţi colegii mei de generaţie, sub semnul cărţii de bucate a doamnei Sanda Marin. În anii copilăriei credeam însă că «Sanda Marin» e un singur cuvânt - «sandamarin» -, desemnând o ustensilă, ceva cu care se poate găti orice. A lua «sandamarinu» echivala, pentru mine, cu a lua o cratiţă, un cuţit sau un fund de lemn pentru diverse operaţiuni în bucătărie. Am fost destul de uimit când am aflat, într-un târziu, că ustensila cu pricina e o carte şi că, de fapt, e numele unei doamne", îşi descrie Andrei Pleşu experienţa avută în anii tinereţii cu "Cartea de bucate" în lucrarea "Intelectuali la cratiţă", îngrijită de Ioana Pârvulescu.

De fapt, Sanda Marin a fost o doamnă remarcabilă în înalta societate interbelică şi postbelică a Iaşiului.

A fost fiica intelectualului şi cărturarului Ion Simionescu, un reputat naturalist, paleontolog şi geograf, preşedinte al Academiei Române. Cecilia Simionescu a beneficiat de o educaţie aleasă, la cele mai bune şcoli din România şi în preajma celor mai bine cotaţi profesori particulari.

Stăpânea la perfecţie germana,