Chiar dacă se vorbeşte foarte mult de tradiţii precum pluguşorul, capra, sorcova şi alte manifestări de acest gen ca fiind tradiţionale în Banat, acestea nu provin din această parte de ţară
Revelionul din zile noastre, în Banat, este cu totul diferit faţă de cel de acum 15 ani, care la rândul ei era diferit faţă de cel din anii comunismului. Nici revelioanele ceuşiste nu semănau cu cele din perioada interbelică şi înainte de asta. În atare situaţie este destul de greu să vorbeşti de tradiţii. Astăzi, Revelionul din oraşele mari se reduce la ieşiriele în peţele publice, unde sunt organizate concerte cu numeroase trupe de toate genurile.
„În ultimii zece ani a început să apară această formă de sărbătoare, ieşirea publică, în stradă. Este un ritual scocial-politic care te face să te simţi că aparţii comunităţii în care trăieşti”, a declarat Otilia Hedeşan, prorector al Universităţii de Vest din Timişoara şi etnolog de marcă.
Nu a fost tot timpul aşa. Ba mai mult, în urmă cu aproape un secol, Revelionul nu era considerat un eveniment de importanţă mare.
“Dacă ne-am raporta la anul 1940, în partea aceasta de ţară, cele mai importante sărbători erau cele de primăvară. Începea de la postul Paştelui până la Paşte. Crăciunul era momentul de vârf. Era mult mai important ca Anul Nou. În unele zone, Anul Nou era numit şi Crăciunul Mic, care arăta clar ierarhia acestei sărbători. În perioada interbelică, nu se întreba ce faci de Anul Nou, ci eventual ce faci de Sfântul Vasile”, a mai spus Otilia Hedeşan.
Revelionul, compensaţie la Crăciunul interzis
În perioada comunismului, prin anii 70, lucrurile s-au schimbat, tocmai pentru a lua din importanţa Crăciunului, o sărbătoare sacră, religioasă, care nu era pe placul regimului.
“Revelionul a venit ca o compensaţie la sărbătoarea Crăciunului, care