Întâmpinarea Domnului, cunoscută în popor şi sub denumirea Stretenia sau Ziua Ursului, este sărbătoarea anuală a zilei în care Sfânta Fecioara Maria, conformându-se Legii, a mers la templul din Ierusalim, la 40 de zile după naşterea Domnului, pentru curăţirea ei.
La 40 de zile de la Naşterea Domnului, pe 2 februarie sâmbătă, Biserica prăznuieşte un eveniment deosebit de important din viaţa pământească a Mântuitorului, un mare praznic împărătesc: Întâmpinarea Domnului, una din cele mai vechi sărbători religioase creştine. Prima atestare documentară a acestei sărbători se găseşte în însemnările de călătorie ale pelerinei Egeria, care scrie că această sărbătoare se ţinea prin anii 382-384, la Ierusalim, la 40 de zile de la Naşterea Domnului. Printre autorii care au întocmit Slujbe închinate acestui praznic se numără Sfântul Chiril al Ierusalimului, Sfântul Grigorie Teologul, precum şi Sfântul Ioan Gură de Aur. Întâmpinarea Domnului s-a petrecut când s-au împlinit 40 de zile de la naşterea Pruncului Sfânt, Care a fost dus la Templul Ierusalimului, după Legea lui Moise, potrivit căreia orice întâi născut de parte bărbătească trebuia să fie închinat Domnului şi să se dea jertfă, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel, pentru purificarea mamei. Preasfânta Fecioară Maria, deşi nu avea nevoie de purificare, deoarece a născut fără stricăciune pe Izvorul Curăţiei şi Sfinţeniei, s-a supus cu smerenie Legii timpului. Fiul lui Dumnezeu întrupat a fost purtat în braţe de Fecioara Maria, care I L-a încredinţat în biserică dreptului Simeon care I S-a închinat cu smerenie. Mare cărturar al Legii Vechi, dreptul Simeon s-a născut cu 360 de ani înainte de Naşterea Domnului şi ducea o viaţă sfântă, căruia i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristos, după cum ne relatează Sfântul evanghelist Luca. Simeon, iubitorul de Dumnezeu, l-a
