Din cei 540 de localnici din Sântioana aproximativ două sute poarte numele de Ioan sau Ioana. Sărbătoriţii de astăzi din Sântioana îşi petrec întreaga zi în familie, închinând pahare atât în cinstea numelui, cât şi a sfârşitului sărbătorilor dedicate Crăciunului.

Dis-de-dimineaţă, satul Sântioana este învăluit în ceaţă şi pare, la prima vedere, părăsit. Motivul nu e vremea rea ori media de vârstă ânaintată a locuitorilor, ci faptul că aproape toţi se află la biserică. Iar asta pentru că aproape jumătate din săteni se numesc Ioan sau Ioana. Potrivit lui Emil Sabău, viceprimarul comunei Ţaga, de care aparţine satul Sântioana, populaţia localităţii este de circa 540 de persoane.

Aproximativ două sute dintre aceştia, spune viceprimarul, poartă numele de Ioan şi Ioana.

Cei aniversaţi susţin că nu au niciun obicei în această zi, chiar dacă satul poartă în nume ziua Sfântului Ioan. Bam chiar mai mult decât atât, nici nu ştiu sigur de unde vine numele localităţii.

Ioan Mârza, unul din „Ionii” Sântioanei, ne-a spus că astăzi îşi va petrece întreaga zi în familie, închinând atât de ziua sa, cât şi de Bobotează. „Aşteptăm câţiva musafiri şi vom închina un pahar împreună. În rest nu vom face nimic deosebit, ne odihnim, petrecem în familie”, ne-a spus acesta.

Satul în care Boboteaza ţine două zile

Chiar dacă se numesc Gheorghe, Vasile, Ion sau Ioana, locuitorii aşezării întinse de-a lungul unei străzi principale se adună aproape toţi la una din cele două biserici din sat, pentru a sărbători atât Sfântul Ion, cât şi Boboteaza. Asta deoarece localitatea are un singur preot, Vasile Pop, el fiind nevoit să sfinţească apa în ambele lăcaşuri de cult.

„În 6 decembrie se ţine slujba de Bobotează în mod normal, la o biserică, iar în 7 decembrie vin aici, cu cealaltă parte a satului, care nu pot ajunge dincolo, pentru a ţine Sfânta Liturghie de Sfân