„În imobiliare, dacă eşti un om mediocru, dar cu experienţă pe piaţă, eşti de succes. Ce domeniu îţi mai oferă o aşa şansă? Niciunul. Nu am cum să-l schimb. E perfect. E ca o familie. Ai intrat şi mori înauntru”, enumeră Florescu motivele pentru care nu ar renunţa la tranzacţiile cu birouri. Şi mai are unul. În 2008, din afaceri imobiliare a făcut şase milioane de euro. „Oamenii de vânzări pot vorbi despre orice. Pentru asta sunt plătiţi”, afirmă Horaţiu Florescu, vânzătorul de servicii numărul unu din România. „În cazul meu, important e să nu intru în detalii, pentru că mă pierd”, spune repede, în timp ce ridică receptorul şi mă întreabă dacă vreau ceva de băut. „Adu-mi, te rog, o cafea. Domnişoara nu vrea; îmi vrea doar sufletul”, schimbă râzând subiectul, nelăsându-mi loc de replică.
Poartă la mână un ceas elveţian de firmă, dar nu se lasă fotografiat cu el. Se gândeşte să îşi cumpere un Swatch, pentru că nu vrea să intimedeze.
Face parte din succesul său apropierea de interlocutor. „Dacă nu vinzi penthouseuri de 20 de milioane de dolari în New York sau yahturi de 100.000 de milioane de euro la Monaco nu ai motive să porţi la mână un ceas mai scump decât o casă”, motivează Florescu.
Iar el nu vinde astfel de bunuri. Cel mai cunoscut agent imobiliar de pe piaţa de birouri din România îşi îngraşă conturile din vânzarea de „servicii”.
„Lumea nu-i de-ajuns”
Banii şi notorietatea au venit cu timpul. Iar să ajungi numărul unu mondial într-o organizaţie precum Colliers nu e acelaşi lucru cu „a câştiga o olimpiadă de fizică”, explică Florescu. Competiţia sa vine din pieţele foarte dezvoltate, unde tranzacţiile office au câte nouă zerouri în coadă.
O astfel de piaţă este New-York, unde anul trecut tranzacţiile au depăşit 30 de miliarde de dolari, astfel că, la un comision de numai 1% veni
