Foto: Alessia Pierdomenico / Reuters Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la naşterea părintelui informaticii moderne, cel ce a adus o formalizare a conceptelor de algoritm şi calcul prin intermediul aşa-zisei maşini Turing şi, nu în ultimul rând, prin dezvoltarea unei tehnici de spargere a cifrurilor germane militare, produse de maşina Enigma.
Viaţa lui Turing a fost marcată şi de o serie de evenimente pe plan personal. Acesta se îndrăgosteşte în 1951 de Arnold Murry, o persoană diferită de cea a lui Turing, şomer, mizerabil şi subalimentat. Relaţia dintre cei doi, ţinută la secret o perioadă, a devenit cunoscută prin intermediul declaraţiei date de un infractor acuzat de furt prin efracţie din casa lui Turing. În perioada în care homosexualitatea era considerată o boală mintală, poliţia a luat la cunoştinţă informaţiile furnizate de delincvent.
Recunoaşterea relaţiei pe care o avea cu Murry a determinat acuzarea lui Turing de indecenţă, datorită probelor şi nu în ultimul rând propriei lui declaraţii de la poliţie, deşi iniţial Turing a dorit să nege acest lucru, convins de fratele său avocat, John. A apelat şi la consilierea unui alt avocat, G. Lind-Smith, care a pledat pentru indulgenţa judecătorului faţă de geniul lui Alan Turing, binecunoscută fiind pedeapsa, şi anume tratamentul dur aplicat, implicând folosirea substanţelor chimice, electroşocurilor şi analizelor psihologice, care, fapt cunoscut şi atunci, nu schimbă orientarea sexuală. Hotărârea dată de judecător fiind cea de eliberare condiţionată de un tratament hormonal constând în injecţii cu estrogen pentru a pierde interesul faţă de sexul cu bărbaţi.
Condamnarea a avut efecte negative asupra activităţilor sale ştiinţifice, a devenit obiectul şantajului de către duşmani.
Teoriile psihologice din acea vreme privind cauza homosexualităţii erau contradictorii. Sigismund Freud consi