Saptamana trecuta, un oficial din ministerul Economiei afirma ca Romania este in discutii avansate cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazakhstanul, pentru importul unei cantitati importante de gaze pentru gazoductul Nabucco.
Proiectul Nabucco va lega Marea Caspica de Austria, tranzitand Turcia, pentru a reduce dependenta Europei de gazul rusesc. Conducta Nabucco va porni din Turcia, trecand prin Bulgaria, Romania si Ungaria, si va ajunge pana in apropierea Baumgarten (vestul Baumgarten) - avand o lungime totala de 3.300 km.
In prezent, actionarii consortiului sunt OMV, MOL, Transgaz, Bulgarian Energy Holding, BOTAS si RWE. Capacitatea planificata pentru etapa finala de dezvoltare este de 31 miliarde metri cubi. Investitiile totale cumuleaza, in prezent, 7,9 miliarde euro. Nabucco ar putea fi data in folosinta in 2014.
Insa, ca orice proiect de o asemenea anvergura, Nabucco nu este lipsit de contradictii. O analiza publicata recent de ISN Security Watch subliniaza ca, in ciuda recentului acord de tranzit, Nabucco ramane o provocare atunci cand vine vorba de a gasi gaz suficient, coeziune politica si finantare pentru a putea accesa resursele de gaz din Asia Centrala si Orientul Mijlociu, afacerea urmand sa aiba cu siguranta o fata politica "urata".
Nabucco intoarce cu susu-n jos "economia clasica" a gazoductelor, in care intai trebuie gasit gazul, apoi construita conducta. In acest caz insa, ideea construirii gazoductului a venit prima, in timp ce realitatea gasirii de gaz suficient pentru a-l umple a ramas pe un loc doi, la mare distanta.
Europa crede ca, odata construita conducta, gazul va veni dintr-o gramada de rezerve dovedite din Asia Centrala si Orientul Mijlociu.
Transformarea infrastructurii in livrare este o strategie care ar putea functiona pe termen lung in cazul Europei, insa este una