Nici nu stiu cine iese mai prost din transferul spectaculos la PNL al liderului deputatilor democrat liberali, prim-vicepresedintele PDL, Mihai Stanisoara.

De fapt, cred ca exista o singura bila alba in aceasta chestiune puturoasa: felul in care ziaristii au inteles sa-si faca treaba la conferinta de presa comuna Antonescu - Stanisoara, transformata dintr-un moment de triumf intr-unul foarte penibil pentru ambii actori principali.

Sigur ca PDL incaseaza o lovitura foarte grea, in plex. Este al doilea numar doi din partid pe care il pierde in interval de aproximativ un an si ar trebui sa ne amintim ce hemoragie letala a provocat guvernarii Ungureanu plecarea lui Sorin Frunzaverde. Este de asteptat sa se intample si acum acelasi lucru, cu atat mai mult dupa viitorul Congres, ale carui rezultate ar putea nemultumi multa lume, mai ales pe cei deja nemultumiti de actuala echipa de conducere cu sanse mari de realegere.

Deja Vasile Blaga este acuzat de un nou blat, ca ar vinde PDL pe bucati PNL, pentru a se duce apoi si domnia sa tot acolo. Sigur, e posibil, pentru ca in politica romaneasca totul e posibil. Dar daca e blat, nu inteleg de ce s-ar fi impuscat Vasile Blaga in picior cu mana lui tocmai inaintea conventiei si nu a asteptat mai intai sa castige.

PDL arata tot mai mult ca un partid care se destrama rapid, pentru ca nu face fata pierderii puterii. Este soarta oricarui partid care se expandeaza mai mult decat a crescut sanatos, care se simte titular de drept al puterii, care isi pierde reflexele politice in umbra unui lider puternic. In acest moment mi-e foarte greu sa vad o sansa reala de redresare pentru degringolada in care se adancesc democrat liberalii.

Domnul Stanisoara nu face decat sa ingroase randurile sobolanilor care parasesc corabia atunci cand ea incepe sa se scufunde, al traseistilor politici