SIBIEL • LOCUL ÎN CARE TRADIŢIA ARE DOAR ÎNCEPUT
La poalele Cindrelului, un drum ce şerpuieşte printre livezi de meri îţi poartă paşii spre Sibiel, localitate în care tradiţia este pusă alături de pâine şi de apă.
SIBIEL • LOCUL ÎN CARE TRADIŢIA ARE DOAR ÎNCEPUT
La poalele Cindrelului, un drum ce şerpuieşte printre livezi de meri îţi poartă paşii spre Sibiel, localitate în care tradiţia este pusă alături de pâine şi de apă.
"Eu cred că veşnicia s-a născut la sat/Aici orice gând e mai încet,/şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,/ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,/ci adânc, în pământ, undeva./ Aici se vindecă setea de mântuire/şi dacă
ţi-au sângerat picioarele te aşezi pe un podmol de lut." Asta spunea Lucian Blaga vorbind despre "sufletul satului", pe care, cu siguranţă, îl vei simţi în lumea ţăranului român, acolo unde datinile, păstrate cu sfinţenie dincolo de trecerea anilor, sunt o zestre preţioasă, o bogăţie sufletească dăruită nouă din moşi-strămoşi. La poalele munţilor Cindrel, în Mărginimea Sibiului, regăsim Sibielul, o localitate unde tradiţia românească este ca o profesiune de credinţă. Puţini ştiu că turismul rural a prins rădăcini la Sibiel datorită preotului Zosim Oancea, trecut la cele veşnice în urmă cu trei ani. Aici, oamenii locului n-au uitat vreodată să îmbrace cu bucurie costumul popular şi să păstreze obiceiurile aşa cum le-au moştenit de la bătrânii lor. Vorbind despre Sibiel, nu putem exclude o frumoasă poveste ce are în centru promovarea tradiţiilor populare dincolo de graniţele României. Istorisirea am aflat-o de la Iulian Preda, unul dintre pionierii agroturismului românesc, fost lector asociat la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Acesta păstrează la loc de cinste, la Pensiunea Carelor, o fotografie ce înfăţişează un bărbat şi o femeie, trecuţi de mult de tinereţe, purtând haine specifice m