Un preot ortodox batran a trecut prin garzi, si-a scos potcapul, a ingenuncheat si a sarutat mana regelui. Lumea l-a recunoscut ca fiind preotul micii biserici Stejar, din marginea parcului Palatului Regal, aflata la apus de acesta. A fost demolata de regimul comunist inainte de a se cladi, in 1960, Sala Palatului, zis atunci.
Cand, la 10 octombrie 1914, ora 6,30 dimineata, regele Carol I inceta din viata la Sinaia, la Roma fusese de curand ales un papa nou, Benedict al XV-lea. La 14 septembrie 1914, Raymund Netzhammer nota in Jurnal ca primise de la Sfantul Scaun stirea oficiala cu privire la decesul papei Pius al X-lea, cel care il numise arhiepiscop. Stirea era adresata, prin el, regelui, la care, in acea zi, a mers in audienta la Sinaia. Scrisoarea venise prin Brindisi, pe mare, asta explicand, potrivit spuselor arhiepiscopului, intarzierea ei. Nu era de mirare, deoarece, deja din iulie, incepuse razboiul care avea sa devina "primul mare mondial".
Intre cei doi a urmat un dialog mai lung, din care merita sa fie citata macar o parte. Regele a privit semnatura scrisorii pe care tocmai o deschisese:
"Cardinalul Vanutelli!"
"Insarcinatul cu afaceri pe timpul vacantei Scaunului Papal!"
"Il cunoasteti personal pe noul papa?"
"Am avut intr-adevar norocul de a-l cunoaste! In 1906 era subsecretar de stat. (...) Este un barbat mic de statura, foarte mobil, cu o privire inteligenta."
"De-ar reusi papa sa puna capat oribilelor crime si varsari de sange si sa incheie curand pace!"
"Lumea nu va dori sa-i asculte glasul!"
"Trebuie sa ne asteptam la asta! Au fost deja nesfarsit de multi morti! Ce teribile sunt spaimele razboiului din ziua de azi! Cate suferinte li se provoaca tarilor in care se dezlantuie razboiul! Sarmana Belgie, cu nepotul meu cu tot!"
"Regele Belgiei nu ar fi putut sa actioneze in alt chip?"
"