Ora 11.20. Ajung la Colegiul Tehnic „Ion Mincu” din Focşani. La această oră forfota este mare, elevii de serviciu sună de pauză. Intru în unitatea de învăţământ însă de această dată sunt întâmpinată de un elev de serviciu care nu îmi mai solicită să mă legitimez pentru că intru la secretariat unde îi cer acordul domnului director Vasile Lupu să intru în unitate. Elevii se grăbesc să iasă din clasă pentru a se bucura de pauză. Femeia de serviciu începe deja să strângă în saci menajeri hârtiile aruncate de elevi în coşurile speciale. Peste tot se aud adolescenţi care se bucură de ziua călduroasă de primăvară. Unii preferă să îşi petreacă pauza ascultând muzică la căşti. Alţi elevi sunt grăbiţi să îşi ia ceva de mâncare de la chioşcurile din apropierea unităţii de învăţământ înainte să se sune de intrare la ore. Alţi elevi preferă doar să respire aer curat şi să se bucure de soarele de afară, în aşteptarea orei de curs. Mulţi elevi se adună curioşi în jurul meu, bucuroşi că vor apărea la ziar. Din peisaj nu lipseşte nici agentul de Poliţie Locală care se tot plimbă dintr-o parte în alta făcându-şi simţită prezenţa în mijlocul elevilor.

În curte este însă linişte. Cu doar câteva minute înainte să înceapă ora, un elev îşi sună iubita. „Te rog vino la poartă, abia aştept să te văd”. Alţii discută despre şcoală ba chiar o fată îşi exprimă opinia ei sinceră despre matematică. „Avem matematica şi mă enervează, nici tema nu mi-am făcut-o”, spune eleva către o colegă, ambele mâncând cu poftă din sandwich-urile pe care şi le-au cumpărat de la chioşcul din apropiere.

Ora 11.30. Elevul de serviciu anunţă că s-a sunat pentru noua oră. Toţi elevii se grăbesc să ajungă la cursuri. Alţii mai relaxaţi au mai savurat câteva momente afară, la soare, după care, încetul cu încetul curtea liceului s-a golit de elevi.

Ora 11.20. Ajung la Colegiul Tehni