Trei familii de pe strada Stefan cel Mare isi pastreaza muraturile intr-un beci vechi de aproape 300 de ani. Subteranul orasului este strabatut de o retea de hrube si canale, pe care legenda le plaseaza in timpul lui Stefan cel Mare. Pe strada Stefan cel Mare, in spatele sediului Asociatiei Vinatorilor si Pescarilor Sportivi, intr-o casa veche de cel putin 200 de ani locuiesc trei familii. Sub casa lor se intinde un beci, datind din aceeasi perioada, care ar stirni invidia oricarei societati care pastreaza, de exemplu, vinuri. Pina sa ajungi in camera principala a beciului, cobori trei rinduri de scari, late si bine intretinute. Pe masura ce cobori, odata scapat din arsita de afara poti crede ca ai ajuns in Siberia. Nici macar nu trebuie sa stai aplecat, bolta fiind cu mult deasupra unui stat de om. La 6-7 metri sub pamint, poti crede ca stai in frigider. De altfel, un timp, locatarii au si inlocuit acest accesoriu modern cu beciul. Incaperea mare si perfect pastrata, care altadata era depozit de marfuri en-gross pentru comerciantii evrei, adaposteste astazi citeva butoaie si borcane cu muraturi. Pentru familiile care locuiesc pe fosta "strada mare" a orasului, faptul nu iese cu nimic in evidenta. Mai la toate casele sint astfel de hrube conservate in perfecta stare. Pe linga beciuri exista, bineinteles, si legendele care fac din aceste hrube o adevarata retea de canale subterane, care ar fi indeplinit pe timpuri rolul de a mentine legatura intre diferitele parti ale orasului chiar pe timpul lui Stefan cel Mare. Dupa povestile locuitorilor, prin canalele de sub dusumeaua caselor s-ar putea ajunge chiar la cetatea noua de la Gidinti a lui Stefan cel Mare, trecind pe sub albia riului Siret. Legendele sint alimentate si de beciul descoperit de sapaturile arheologice din anii trecuti din jurul Episcopiei. Sub casa Veniamin Costachi a fost descoperit un beci foarte mare,