A devenit deja traditie incapatinarea Guvernului Boc de a-si pastra incoerenta in exprimare. Probabil ca a fost cea mai trista aniversare a Unirii din 1859. Iesenii o vor tine minte, din varii motive: circulatie proasta pe strazi, vreme urita, Iasul a revenit in stirile de televiziune si, nu in ultimul rind, spectacolul ratat din Piata Unirii. De ce s-a intimplat asa? Cel mai vizibil a fost protestul militarilor pensionari carora li s-au subtiat pensiile. Sigur ca ordine in sistem trebuia facuta de mult, dar recalcularea a produs de fapt dezordine pentru ca noile pensii nu sint calculate toate dupa acelasi algoritm. In plus, declaratiile ministrului Apararii si ale premierului, ca pensiile sub 3000 de lei vor ramine neatinse - tinta reala fiind cele uriase -, s-au dovedit vorbe in vint. Dar asta e deja traditie in Guvernul Boc, care se incapatineaza sa-si pastreze incoerenta in exprimare. Primii care au resimtit efectele ei au fost profesorii. Dupa doi ani in care au fost momiti cu cresteri salariale de 50 la suta, pentru ca apoi sa li se ia din lefuri, s-a ajuns astazi la situatii absurde: profesori in situatii si posturi similare (vechime, calificare, numar de ore etc.) platiti diferit. Vorbim de cazuri din aceeasi scoala, unde sint trei categorii de salarii pentru cadrele didactice - ale celor carora instanta le-a redat sfertul de leafa luat cu japca in iulie trecut, ale celor care au recistigat si niste sporuri anulate dintr-un condei guvernamental, si, in fine, ale celor care nu si-au cautat inca dreptatea in instante. Acest exemplu contrazice mult laudatul sistem de salarizare unitara, intrat in vigoare de la 1 ianuarie, si cu care premierul a defilat pe ecranele televizoarelor zile in sir. Intre timp, au aparut primele efecte secundare, cum ar fi aglomerarea fara precedent a instantelor, unde pina acum destule masuri strimbe au picat fara prea multe termene de