La conferinţa din Aula Bibliotecii Centrale Universitare au fost prezenţi oameni de cultură, academicienii Ionel Haiduc şi Ioan Păun Otiman, muzeografi, reprezentanţi ai sindicatelor culturale, bibliotecari şi reprezentanţi ai Operei Naţionale Bucureşti sau ai Bibliotecii Naţionale.
Întrebarea inevitabilă ridicată de cei prezenţi la conferinţă a fost: "ţine Ministerul Culturii cu patrimoniul?", oferindu-se drept exemplu Roşia Montană, în cazul căreia MCCPN a considerat ca fiind mai mare importanţa economică a zonei decât cea culturală.
În schimb, ministrul a declarat că nu este uşor să schimbi un funcţionar public şi că este greu să demonstrezi că s-a luat şpagă, dar că există funcţionari în minister cărora le este recunoscător şi care şi-au făcut cum trebuie datoria.
Theodor Paleologu a fost întrebat şi de situaţia iconostasului de la Cotroceni, subiect la care nu a oferit, însă, un răspuns edificator, susţinând că prima lui preocupare a fost pentru siguranţa piesei şi că o decizie privind mutarea acesteia i se pare pripită.
Reamintim că Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) a lansat, zilele trecute, un apel public pentru salvarea iconostasului de la Cotroceni. RNMR pune în discuţie hotărârea de guvern prin care se dispune trecerea la Administraţia Prezidenţială a mai multor bunuri culturale, proprietate privată a statului, aflate în custodia Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), printre care şi iconostasul bisericii fostei mănăstiri Cotroceni, ce datează din 1682.
"Muzeul (MNAR - n.r.) ar trebui să îl regândim împreună şi să vedem cum îi dăm o nouă dinamică acestui muzeu, în contextul în care anumite colecţii importante au fost pierdute, iar altele vor fi pierdute. Mai sunt colecţii de care ştiu precis că vor fi revendicate", i-a răspuns Paleologu unei reprezentante a Muzeului de Artă, care i-a spus m