Nicolae Videnie a întocmit istoria mai multor familii neaoş româneşti, din 1864 încoace. Istoricul s-a întâlnit cu reprezentanţi ai celor 15 familii în biserica din comuna Cireşu, unde le-a înmânat rezultatul cercetărilor sale.

În plin secol XXI, când tradiţiile româneşti sunt uitate şi conaţionalii noştri dau năvală în Occident, un brăilean şcolit în capitală se zbate ca să păstreze neatinsă „veşnicia care s-a născut la sat".

Prelegeri în biserică

În loc să ţină prelegeri pentru iniţiaţi şi să ţintească posturi confortabile, istoricul a ales să colinde prin satele Bărăganului şi să le vorbească ţăranilor despre înaintaşii lor, despre frumuseţea vieţii de odinioară şi despre originile „acestui popor binecuvântat, dar greu încercat de Dumnezeu".

Duminica trecută, el le-a vorbit sătenilor din comuna Cireşu despre istoria localităţii lor şi a îndemnat la neuitare, prezentându-le arborele genealogic al celor 15 familii ce se trag din neamul Lepădatu. Până şi cunoscutul istoric Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, are numai cuvinte de apreciere la adresa istoricului.

"Nicolae Videnie este un om muncitor, care pune suflet în temele pe care le tratează. Videnie a trecut printr-o dramă familială în urmă cu câţiva ani şi de atunci a devenit foarte religios", a precizat prof. dr. Adrian Cioroianu, vicepreşedinte al Institutului Român de Istorie Recentă

Îndemn la neuitare

Nicolae Videnie a întocmit, în total, 15 arbori genealogici, 10 ai familiilor cu care se înrudeşte „după trup" şi cinci ai „rudelor duhovniceşti" (n.r. - naşi, fini). Astfel, s-a întors în timp până pe vremea Reformei Agrare de pe vremea lui Vodă Cuza (1864), răsfoind „catastihurile" din secolul XIX şi registrele de stare civilă prăfuite de vreme.

Cunoştinţele acumulate, inclusiv în ceea ce priveşte scrierea chirilică, i-au fost de un real folos