Ultima dată, această problemă a fost pusă pe tapet în urmă cu o săptămână, când eurodeputatul român Corina Creţu a solicitat demiterea lui Laszlo Tokes din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European pe motiv că un separatist şi extremist nu poate ocupa o funcţie atât de înaltă, scrie Pravda.

Cu o lună înainte, în România, o serie de politicieni au cerut demiterea ministrului de externe Vasile Blaga pentru că nu a luat nicio măsură împotriva organizaţiilor maghiare care solicită crearea unei autonomii teritoriale pe raza judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna, unde maghiarii sunt majoritari, aminteşte ziarul.

Problema maghiarilor din România este una veche, subliniază Pravda, precizând că la această oră în ţară maghiarii reprezintă 7% din populaţie, cifrându-se la 1,5 milioane de persoane, care trăiesc nu doar în cele trei judeţe menţionate, ci pe teritoriul întregii Transilvanii, regiune care se întinde pe aproape jumătate din teritoriul României.

Potrivit Pravda, lupta împotriva organizaţiilor maghiare constituie în România o "ironie a sorţii politice". Preşedintelui ţării, Traian Băsescu, "îi place să facă speculaţii pe teme istorice", numind Republica Moldova "al doilea stat român", subliniază cotidianul rus, amintind că, anul trecut, autorităţile române au înlesnit procedura de obţinere a paşapoartelor româneşti pentru locuitorii din Republica Moldova, dar şi din regiunile Cernăuţi şi Odesa din Ucraina. Acum, Băsescu este nevoit să reacţioneze în faţa unor gesturi identice venite din partea vecinului său vestic, Ungaria, şi a etnicilor maghiari, mai scrie ziarul.

Transilvania nu a fost întotdeauna a României, notează Pravda. Atât maghiarii din regiune, cât şi mulţi politicieni de la Budapesta contestă deschis apartenenţa acestui teritoriu la statul român. În prezent, astfel de oameni se află la putere în Ungaria. Astfel, premierul