La 100 de ani de la naşterea marelui matematician Alan Turing, considerat unul dintre părinţii inteligenţei artificiale, continuă provocarea de a construi un computer atât de avansat, încât să poată înlocui o fiinţă umană, relatează cotidianul italian La Repubblica

În cazul în care aţi vizionat pelicula „Blade Runner“, vă amintiţi cu siguranţă de una dintre primele scene din film, în care protagonistul Rick Deckard, alias Harrison Ford, încearcă să o demaşte pe Rachel, o femeie-replicant atât de avansată încât se crede om. O scenă extrem de tensionată, în care fiecare întrebare şi fiecare gest sunt un indiciu pentru a diferenţia un replicant de o fiinţă umană. În viitorul imaginat de Philip K. Dick, autorul nuvelei care a inspirat pelicula „Blade Runner“, replicanţii sunt atât de inteligenţi, încât pot fi confundaţi cu uşurinţă cu fiinţe umane. Deşi este vorba de un scenariu destul de îndepărtat, există totuşi persoane care fac tot posibilul să construiască un robot atât de inteligent încât să imite gândirea umană şi care să fie atât de „şmecher“, încât să fie confundat cu un om în carne şi oase. Ambiţia este cu atât mai mare cu cât în joc se află premiul Loebner pentru inteligenţa artificială. În acest an, premiul are o semnificaţie aparte, pentru că este decernat în anul în care se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Alan Turing, matematicianul englez considerat părintele informaticii şi al inteligenţei artificiale.

Părintele inteligenţei artificiale

Alan Mathison Turing a fost un matematician, logician şi criptanalist englez, născut pe 23 iunie 1912, la Londra, a cărui cercetare a jucat un rol important în dezvoltarea primelor computere moderne, el fiind astfel considerat tatăl informaticii şi al inteligenţei artificiale.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Turing a fost un important participant la eforturile depuse la Bletch