Scriam săptămîna trecută că din colecţia de poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie, lansată pe 15 ianuarie la Botoşani, lipseşte volumul unuia dintre laureaţi, Mircea Dinescu. În opinia mea, indiferent de motivele refuzului, poetul a greşit. Partea bună este că eroarea poate fi remediată oricînd, pentru că editarea de antologii ale poeţilor laureaţi va continua. Sper, prin urmare, că poetul va reveni la sentimente mai bune – e, totuşi, aberant ca seria să rămînă incompletă dintr-un, probabil, capriciu. Asta nu înseamnă că Mircea Dinescu ar fi dezinteresat de opera sa. Dimpotrivă, de la Gaudeamus încoace, poetul străbate ţara pentru a-şi lansa cel mai nou volum de poezie, Femeile din secolul trecut. Poezii noi, 2004-2010 (Editura Fundaţiei pentru Poezie „Mircea Dinescu“, Bucureşti, 2010, Concept şi desene de Dan Erceanu). Şi de ce spun volum? Este un adevărat album de poezie şi grafică excelent gîndit de cei doi artişti. Miercuri, 19 ianuarie, poetul a ajuns cu lansarea volumului la Iaşi, unde sala de aproape 300 de locuri a Ateneului Tătăraşi s-a dovedit neîncăpătoare pentru a-i primi pe fanii poetului, pe iubitorii de poezie ori pe curioşi. Aveau şi cei din urmă dreptate! Pentru că lansarea volumului a fost, de fapt, un spectacol de gen one-man show – singur pe scenă, poetul şi-a prezentat cartea, a recitat din ea, a lansat de asemenea un CD în care îşi cîntă versurile, a făcut glume şi a prezentat publicului ultima ediţie a „vinului lui Dinescu“, cea care se vinde şi cu poezie pe sticlă! Dacă există un scriitor român care chiar ştie să-şi promoveze opera în cele mai variate medii de public real sau potenţial, acesta este Dinescu! Este un maestru al marketingului, care a ştiut să profite enorm şi de puterea, reală, de influenţare a televiziunii, pe ecranele căreia apare cu o obstinaţie, poate, demnă de o cauză mai bună. Aşa cred eu, dar e posibil ca poe