Deputaţii au votat trecerea dreptului de anulare a diplomelor obţinute ilegal de la rectori la judecători, la propunerea Ministerului Educaţiei. Procesul de pedepsire a fraudelor universitare ar putea fi „mai obiectiv“, însă va dura mai mult, susţin cei din sistem.

Vicepreşedintele Comisiei de Învăţământ de la Camera Deputaţilor, Gabriel Zisopol, susţine că o mare parte din amendamentele pe care le-au adoptat marţi deputaţii şi care schimbă radical actuala Lege a Educaţiei Naţionale au fost propuneri venite chiar de la Ministerul Educaţiei.

Una dintre cele mai importante modificări propuse de guvernanţi prevede că rectorii nu vor mai avea dreptul să retragă diplome universitare, adică de a anula titluri, cum ar fi cel de doctor, în cazul în care constată că au fost obţinute fraudulos.

Responsabilitatea va rămâne în sarcina Justiţiei. Măsura poate fi una care să uşureze sarcina rectorilor, însă va îngreuna şi lungi procesul de retragere a titlurilor universitare obţinute prin falsuri sau plagiat, susţin cei din sistem.

Zisopol argumentează modificarea spunând că „rectorul nu are întotdeauna competenţa să ia o decizie corectă în aceste cazuri fiindcă, de cele mai multe ori, nu are studii pe domeniu“. „Mi se pare corect ca diplomele să fie retrase de instanţele judecătoreşti“, menţionează Zisopol, care este şi conferenţiar universitar la Universitatea din Ploieşti.

Pe de altă parte, fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu condamnă acest amendament, spunând că reprezintă „încă o (mare) barieră în calea retragerii diplomelor frauduloase“. Funeriu mai spune că tocmai acest drept al rectorilor de a anula titlurile „a făcut ca diplomele din România să mai fie încă recunoscute fără probleme în UE“.

Responsabilitate mai mică pentru rector

Cornel Antal, fostul rector de la Universitatea din Oradea, care în 2009 a anulat 46 de diplom