Mare onoare pe capul ziaristilor aflati pe lista de preferati ai presedintelui Camerei Deputatilor. Au mers pe urmele pasilor lasate de membrii familiei Nastase pe parchetul chinezesc... Cum au intrat in sufrageria cat doua apartamente obisnuite, musafirii au zarit o familie normala, uitandu-se la un televizor urias cu plasma, asezat in dreptul ferestrei, cum il pune orice romanas. Proprietarul s-a plans ca-i curge apa din tavan, iar dusumeaua are doua pete... Un analist a luat o carte. Pana la urma a platit-o. Spre usurarea lui Nastase, bine ca de mana nu i s-a lipit vreun tablou ori bibelou. Celebra statueta de aur suna a lemn. In dormitor era un pat... Ion Iliescu n-ar fi scapat prilejul sa rosteasca o scurta disertatie despre o familie bogata si cinstita, terorizata de Justitia cea rea. Dar n-a fost invitat. Poate ca ideea de la care a pornit Adrian Nastase a fost aceea de a demonstra ca n-are nimic de ascuns, dar ca se teme ca anchetatorii sa nu-i produca in casa un mare deranj. In plus, fireste ca nu dorea sa se faca de ras ca n-a avut inca timp sa astupe gaura din tavan. Daca aceasta a fost intentia, efectul obtinut este exact pe dos. Toata lumea se intreaba: daca nu se teme de ochii presei, de ce se teme de ochii procurorilor? De ce s-a opus si continua sa refuze perchezitia? Daca la votul din grupul parlamentar a smuls 87 de voturi impotriva solicitarii Justitiei si numai doua pentru - vorbindu-le despre sotia bolnava si cartile copiilor care au ramas incuiate, iar cei mici, bietii, nu pot invata -, este de vazut ce anume se va intampla la votul din plen. Cu siguranta ca, vazand depozitul din Zambaccian al familiei Nastase, multi pesedisti se vor razgandi. Altii insa probabil ca nu o vor face, indiferent de ordinul dat pe linie de partid, punand astfel la adapostul votului secret propriile averi obtinute pe cai numai de ei stiute. Votul din plenul Camerei D