Agropirateria afectează din ce în ce mai mult produsele tipic italieneşti, iar pentru apărarea lor autorităţile s-au adresat Curţii Europene de Justiţie şi s-au plâns Organizaţiei Agropirateria afectează din ce în ce mai mult produsele tipic italieneşti, iar pentru apărarea lor autorităţile s-au adresat Curţii Europene de Justiţie şi s-au plâns Organizaţiei Mondiale a Comerţului Asociaţia agricultorilor italieni, Coldiretti, denunţă faptul că, la nivel mondial, comerţul cu produse contrafăcute, care imită originalul italian, a atins cote alarmante. Pentru a-şi apăra mărcile "mozzarella" şi "parmigiano", agricultorii s-au adresat Curţii Europene de Justiţie şi au cerut un acord internaţional în cadrul OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului). În Statele Unite, susţine Coldiretti, doar 2% din brânzeturile "italieneşti" provin, într-adevăr, din Italia, restul de 98% fiind imitaţii obţinute pe baza ingredientelor autohtone. Mărcile cele mai falsificate sunt "mozzarella" şi "parmigiano". Însă parmezanul reprezintă doar vârful unui aisberg internaţional al contrafacerilor produselor alimentare din Peninsulă. Campioni la fabricarea falsurilor sunt SUA, Australia şi China, ţări în care sunt puse cu nonşalanţă în vânzare (şi) copii ale altor mărci brevetate, cum ar fi sosul Bolognese sau brânza Pecorino. Într-o conferinţă de presă recentă, preşedintele Coldiretti, Sergio Marini, a declarat că va cere WTO şi forurilor de justiţie europene să introducă, în legislaţia internaţională, obligativitatea menţionării pe etichetele produselor originea ingredientelor alimentare. Expoziţie de falsuri alimentare la Roma Pirateria agroalimentară se regăseşte şi în ţările bătrânului continent. Spre exemplu, în Spania se vinde uleiul de măsline "italienesc" Romulo, în Portugalia, "Pasta milanese", iar Germania foloseşte denumirea de "parmesan" pentru brânzeturi autohtone. Din acest motiv,