Are la activ două interdicţii pe stadioane dar spune că nimic nu-l poate ţine departe de marile sale pasiuni: fotbalul şi Oţelul Galaţi

Profil:

Născut: 18 octombrie 1981

Studii: Şcoala Profesională – profilul metalurgie

Ocupaţie: amenajări interioare

Lui Vali Comănescu nu-i place să i se spună că este lider sau şef de galerie la „Steel Boys”, cum îşi spun cei aproximativ 40 de suporteri care la fiecare meci al Oţelului populează peluza sud. Se consideră un purtător de fular, la fel ca toţi ceilalţi băieţi, cu care trăieşte şi împarte bucuriile sau, după caz, dezamăgirile de după fiecare meci al echipei favorite.

Totul a început în urmă cu mai bine de 20 de ani, când se ducea după cei mai mari la meciurile Oţelului. Fotbalul anilor `80 i-a intrat la suflet.

Convins că e de datoria lui să susţină formaţia Oţelulu, a devenit fan înfocat, organizându-şi întreaga existenţă în jurul echipei favorite.

“Odată cu promovarea echipei, prin 1991-1992, când echipa s-a mutat pe stadionul Dunărea , eram atras de galerie. Faţă de acum, când lumea stă în picioare, atunci se stătea jos, se cânta şi să bătea din palme. Era un mod mult mai clasic de a aduce aportul pentru jucători”, spune Vali.

Nici armata nu l-a ţinut departe de stadion

Din 1999, Comănescu este suporter activ al Oţelului, participând efectiv la tot ce presupune activitatea echipei: deplasări, meciuri acasă, antrenamente, întâlniri cu conducerea clubului, organizarea galeriei. Chiar şi în anul în care a fost în armată, tot facea ce făcea şi îşi lua permisie de fiecare dată când Oţelul juca acasă. Deşi mulţi îi consideră huligani, suporterii de la peluză respiră practic în ritmul echipei favorite.

„Pentru noi, un meci începe cu câteva zile înainte. De zece ani de zile facem deplasări cu echipa la meciuri. Aveam nopţi în care nu