La fiecare inceput de an, intre 1 si 5 ianuarie, posturile TV le dau prilejul celor interesati sa vizioneze in reluare momentele de apogeu ale programelor de Revelion. Invitatia generica se intituleaza „Daca doriti sa revedeti...“ si a ramas valabila, desi de la an la an oferta festiva a televiziunilor e tot mai slaba. Din reflex, din comoditate sau din respect pentru o traditie a locului, privitorul e indemnat sa reincalzeasca supa din noaptea de 31 decembrie si eventual s-o savureze ca pe un preparat in prima degustare. Dintr-un soi de respect pentru rigoarea simetriei, m-am gindit ca n-ar fi rau sa propun o invitatie antonimica. Adica sa marturisesc, strict pentru acest numar al Cronicii TV, care ar fi primul lucru pe care l-as ocoli din toate grilele nationale.

Nu e deloc treaba usoara sa ierarhizezi chixurile catodice in ordine descrescatoare. Ce criterii trebuie sa pui in functiune ca sa departajezi, de pilda, Vacanta mare si Ciao, Darwin? De cita finete decizionala ai nevoie ca sa stabilesti locul in clasament al spatiilor de abandon glandular Surprize, surprize si Din dragoste? Cum poti sa stabilesti ce te indispune mai tare, Schimb de mame sau Taxi driver? Ei bine, chiar daca nu e simpla, situatia ofera din punctul meu de vedere o portita. Exista la ora asta pe piata televiziunilor un subprodus inacceptabil pina si celor pentru care singurele lecturi au fost textele mobilizatoare de pe peretii closetelor publice. Imbecilitatea cu pricina se numeste Trasniti in NATO, iar Prima TV o difuzeaza drept serial umoristic.

Cine are curajul sa urmareasca zece minute din aceasta miasma audiovizuala are apoi impresia ca Dan Diaconescu e Larry King si ca in nelipsita vesta de piele a lui Ion Cristoiu s-a infiltrat un altoi intre Bernard Pivot si Jean-François Revel. Trasniti in NATO este un tablou vivant al grosolaniei nationale, o victorie a zg