* Numai miine nu-i poimiine, suna o vorba veche si plina de tilcuri, pe care stramosii ne-au lasat-o cu limba de moarte. Poimiine este 2 aprilie, data inceperii summitului NATO de la Bucuresti, deci incepe panarama. Pina poimiine mai este ziua de miine, 1 aprilie. O zi mult mai importanta pentru romani, o zi mult mai sincera din toate punctele de vedere. Cu prilejul summitului, bastanimea lumii va lua diverse hotariri, despre care ni se va spune ulterior, in mod oficial, ca sint cele mai bune. Macar pe 1 aprilie stim ca tot ce ni se spune este doar pacaleala. Despre pacaleli, despre 1 aprilie, in cele ce urmeaza: * Georgel si Tatiana Papura locuiesc la ultimul etaj al unui imobil care nu mai prezinta nici un risc seismic de cind copiii din cartier i-au furat bulina rosie, sa o lipeasca la bicicleta. Oricum, riscul seismic va fi minim in cele ce urmeaza, unde se va vedea deslusit ca pentru a pati ceva la viitorul cutremur trebuie mai intii de toate sa-l apuci. Deci, domnul Georgel lucreaza la Fabrica de Mobila si Bauturi Spirtoase - mai precis, in sectia de lichioruri din dormeze pentru export si tuica din taburete. Doamna Tatiana nu e incadrata in cimpul muncii, ea sta acasa si vede de gospodarie cu ochii sai caprui. Anul trecut, de 1 Aprilie, de ziua pacalelilor, domnul Georgel s-a intors la domiciliul conjugal pe la orele trei-patru dimineata. Avea parul vilvoi, ciufulit parca de miini dragastoase, camasa ii era patata de ruj, iar mirosul de aperitiv "Romulus si Remus" nu izbutea sa-l ascunda pe cel al parfumului de dama "Iarna pe ulita". Din prag, el i-a declarat sotiei ca a fost nevoit sa participe in cadrul intreprinderii la o sedinta importanta, intii pe tema dezvoltarii relatiilor dintre fortele de productie si mijloacele fixe, apoi pe tema stocurilor de conifere si foioase cu scoarta, care ar putea fi folosite la diversificarea productiei, cu conditia sa se a