Romanul de debut al scriitoarei Sarah Delijani, „Copiii arborelui de jaracanda“, urmăreşte destinele a trei generaţii de iranieni care au fost închişi în urma Revoluţiei din 1979. Povestea este cu atât mai convingătoare cu cât reflectă viaţa sa şi a părinţilor săi, care au adus-o pe lume în perioada în care se aflau sub arest la închisoarea Evin din Teheran. Cartea se găseşte de azi şi în librăriile din ţară, publicată de Editura Polirom.

Volumul „Copiii arborelui de jaracanda" a apărut deja în SUA, Marea Britanie, Italia, Grecia şi Muntenegru, urmând să fie tradusă în alte 25 de limbi şi lansată în peste 70 de ţări.

Sahar Delijani s-a născut în Iran, în închisoarea Evin din Teheran, în 1983. Părinţii ei fuseseră arestaţi cu câteva luni în urmă din pricina activismului manifestat împotriva regimului islamic. În 1996, la numai doisprezece ani, părinţii s-au hotărât să se mute în California, alături de familia mamei. În 2002, Sahar Delijani este admisă la Universitatea din California, unde se specializează în domeniul literaturii comparate. Din 2006 trăieşte alături de soţul ei în Italia. De atunci scrie articole pe diverse teme în reviste şi jurnale culturale precum „The Beginning Literary Magazine“, „Berkeley Poetry Review“, „The Battered Suitcase“, „Tryst“, „Slice Magazine“şi altele.

Temporalităţi şi perspective multiple ale părinţilor şi copiilor se întrepătrund în romanul de debut al scriitoarei Sarah Delijani, dând naştere unui model complex de cauze şi consecinţe, secrete şi mărturisiri, poveşti de dragoste şi sacrificiu. Din acest model se disting câteva motive centrale, mereu aceleaşi: zidurile închisorii Evin, simbol al regimului opresiv, străzile şi traficul haotic al Teheranului – spaţiu public al fricii şi vulnerabilizării, dar şi al expresiei politice, sau spaţiul intim şi sigur al caselor şi curţilor interioare, în care