Costum din stofa fina, cu haina gen tunica si cu fireturi cusute "ceardas", in trifoi, in jurul nasturilor si cheutorilor. Paltoane elegante, lungi pina aproape de glezne. Si peste toate astea, agatata de umar, o traista taraneasca, tesuta manual cu motive romanesti, asemeni celei pe care Sofia Vicoveanca o poarta de decenii la concerte. Aceasta este ultima moda masculina la Budapesta. Inserturile traditionale, precum fireturile in trifoi sau traista taraneasca, sint acolo semn ca ai si bani, si bun gust. Cei care pun cinepa pe gabardina sint acum elita unei Ungarii istovite de capitalism, care a avut anul trecut o crestere econmica de 5 la suta si care se intoarce cu o sete devastatoare spre traditie si folclor. Nu mai e mult pina ca in Ungaria sa dispara discotecile. Le iau locul balurile, unde tinerii inhaleaza pina la uitarea de sine muzica populara. Se naste acolo o generatie care, satula de mcdonaldsuri si paiete, isi cauta cu disperare radacini chiar si acolo unde, se spune, nu le-ar fi avut niciodata. Cum e Moldova. Intr-o asa Ungarie, era imposibil ca cinczeci de ceangai din judetul Bacau, dansatori si cintareti, sa nu rupa gura tirgului la Balul Ceangailor, o manifestare desfasurata la Budapesta la sfirsitul saptaminii trecute. Stefan Benchea e din Cleja, judetul Bacau, are 63 de ani, insa cei 30 de ani in chefereu, cu naveta zilnica de opt kilometri pe jos, il fac sa arate dincolo de 70. Mai tinere decit fata ii sint picioarele. "Dansez de cind ma stiu. Am fost, cind eram elev, in ansambluri, da' am lasat-o mai moale apoi si-mi pare rau. Abia dupa revolutie am inceput s-o iau din nou mai in serios, ca am tot fost invitat. Mai mult prin Ungaria, ca in Romania nu prea se mai fac festivaluri. Ma duc si eu acolo unde sint invitat". Stefan Benchea e cel mai virstnic membru al grupului de dansatori din Cleja care a mers la Budapesta. Au mai urcat pe scena grupur