Diferenţa dintre viaţă şi moarte este dată, uneori, de secunde. Dacă medicul intervine cu o secundă mai devreme sau... mai (prea) târziu.
În cazul lui Joseph Okunowo, diferenţa a fost de două zile. Două zile prea târziu.
Pe 26 decembrie, când majoritatea românilor serbau a doua zi de Crăciun, Emilia Okunowo a aflat că eforturile de trei zile ale medicilor de la Spitalul „Victor Babeş” din Bucureşti au fost inutile: fiul ei de doar 24 de ani a fost răpus de malarie.
Tragedia, în sine, nu este un fapt ieşit din comun. Plasmodium falciparum, agentul patogen care provoacă forma cea mai gravă a malariei şi cu care fusese infectat şi Joseph Okunowo provoacă milioane de decese anual, pe întreg globul.
Ceea ce este uluitor este diagnosticul care i-a fost pus lui Joseph Okunowo la Spitalul de Boli Infecţioase din Braşov. În condiţiile în care tânărul se întorsese dintr-o vizită în Nigeria -ţară africană în care se consemnează cele mai multe îmbolnăviri de malarie şi decese din cauza maladiei- şi prezenta simptomele specifice, nu fusese vaccinat împotriva malariei şi avea urme vizibile ale înţepăturilor de ţânţar anofel -insecta care transmite parazitul-, doctorul de gardă a decis că este suspect de... Hepatită E!
„Fiul meu s-a întors din Nigeria, unde şi-a vizitat tatăl, la data de 14 decembrie. Era foarte bine, părea sănătos. Abia pe data de 18 a acuzat dureri de cap şi am crezut, amândoi, că e răcit. A luat medicamente pentru răceală. Două zile mai târziu, fiindcă simptomele n-au dispărut, am decis că vom merge la medicul de familie. Pe data de 21, am vorbit cu medicul de familie, care era în drum spre Germania şi care ne-a spus să mergem imediat la Spitalul de Boli Infecţioase fiindcă e foarte posibil să aibă malarie. Ne-am prezentat la camera de gardă şi acolo medicul de gardă, pus în temă cu toate informaţiile pe care le aveam, a conchis că