Tadeusz Kavecki si Joep Burger, cercetatori de la Universitatea din Lausanne, Elvetia, au anuntat, miercuri, ca au descoperit “o corelatie negativa intre imbunatatirea capacitatii mentale a unei muste si longevitatea ei”. Mai simplu spus, s-a constatat ca mustele pe care s-au facut aceste experiente au avut o viata cu atat mai lunga cu cat au ramas mai proaste.
Rezultatele studiului de la Lausanne au fost publicate in revista de specialitate Evolution.
Un roi de muste din regiunea orasului elvetian Basel au fost impartite in doua grupuri. Mustele din gupul-martor au fost lasate... in prostia lor, in timp ce mustele din al doilea grup au fost supuse unor metode pavloviene de ameliorare a inteligentei – de exemplu, prin asocierea repetata a mirosurilor sau a gusturilor cu diferite tipuri de hrana sau de experiente.
Dupa 30-40 de generatii, s-au obtinut muste care invatau mai repede si isi aminteau cele invatate mai multa vreme. Atata doar ca mustele ramase proaste traiau, in medie, semnificativ mai mult (80-85 de zile) decat suratele cu scoala (50-60 de zile)!
Potrivit autorilor studiului, este posibil ca reducerea longevitatii sa se explice astfel: intensificarea activitatii neuronilor deturneaza resurse biologice necesare supravietuirii. “ Tadeusz Kavecki si Joep Burger, cercetatori de la Universitatea din Lausanne, Elvetia, au anuntat, miercuri, ca au descoperit “o corelatie negativa intre imbunatatirea capacitatii mentale a unei muste si longevitatea ei”. Mai simplu spus, s-a constatat ca mustele pe care s-au facut aceste experiente au avut o viata cu atat mai lunga cu cat au ramas mai proaste.
Rezultatele studiului de la Lausanne au fost publicate in revista de specialitate Evolution.
Un roi de muste din regiunea orasului elvetian Basel au fost impartite in doua grupuri. Mustele din gupul-martor au fost lasate... in prostia lor,