Monitorizarea bătăilor inimii este una dintre investigaţiile fundamentale în descoperirea unei afecţiuni cardiace, afirmă medicii.
Simpla măsurare a pulsului o dată pe lună poate ajuta la prevenirea decesului prin accident vascular cerebral (AVC), potrivit specialiştilor americani din cadrul Asociaţiei Naţionale a Accidentului Vascular Cerebral.
În prezent, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial, atât în rândul femeilor cât şi în cel al bărbaţilor. În ciuda gravităţii lor, depistarea bolilor de inimă implică o serie de investigaţii simple şi uşor de realizat, precum măsurarea tensiunii arteriale, ascultarea inimii etc.
O unealtă la fel de vitală în arsenalul instrumentelor de diagnostic, dar mai puţin luată în seamă de noi, este monitorizarea pulsului. „Atunci când te simţi rău, măsurarea pulsului este fundamentală pentru descoperirea unei eventuale tulburări de ritm cardiac", explică medicul de familie Cristian Sever Oană din Bucureşti.
Ionuţ P. (43 de ani) din Ploieşti a descoperit întâmplător că are pulsul mare la un control de rutină. „Nu mai fusesem la medic de vreo cinci ani. În ultima vreme însă, nu eram în apele mele, deoarece mă simţeam foarte obosit, mâncam necontrolat, aveam o digestie proastă şi ameţeam des. Când medicul mi-a măsurat pulsul, a scos un sunet care m-a alarmat. Îl aveam 115, peste limita maximă admisă! Medicul mi-a spus că sufăr de o tulburare de ritm cardiac care persistă din cauza stilului de viaţa stresant", îşi aduce aminte Ionuţ.
„În general, pulsul creşte la orice emoţie şi efort pe care îl depune corpul. De exemplu, în cazul unei persoane care face sport, pulsul poate ajunge la 100-150 de bătăi pe minut, în timpul efortului, pentru ca, în repaus, să revină la normal. Însă menţinerea pulsului ridicat în repaus ridică suspiciunea unei boli de inimă", explică profesorul d