În acest an au avut loc numeroase evenimente interesante. Multe personaje au ajuns în prim-plan. Şi cu toate astea, pentru mine e clar că doar unul singur se distanţează de toţi ceilalţi. El e, în opinia mea, omul anului.
Numele lui e: Raed Arafat. El este cel pe care eu îl consider omul anului 2012 în ţara noastră. Nu e neapărat personajul care a apărut cel mai mult la televizor. Nu e nici personajul despre care s-au scris cele mai multe articole. Nu este omul anului pentru funcţiile ocupate, pentru că a câştigat alegerile sau pentru că a câştigat cei mai mulţi bani.
Raed Arafat e omul anului pentru că e cel mai român dintre noi, în ciuda faptului că nu e născut în România. El e omul anului pentru că exemplul lui a reuşit să inspire milioane de alţi români, a reuşit să ne scoată din amorţeală şi a reuşit să ne dea speranţă pentru viitor. Raed Arafat este omul anului 2012 nu doar pentru ce a făcut el în acest an, ci pentru ce a făcut el în ultimii 20 de ani şi pentru ce va face şi în viitor.
Anul 2012 a debutat cu atacul neinspirat al domnului Traian Băsescu asupra lui Raed Arafat, atac care a declanşat cea mai importantă serie de proteste din România din ultimii ani. Acel moment a trezit din amorţeală milioane de români care au început să se preocupe din nou de viitorul ţării lor. Ne amintim cu toţii de protestele din Piaţa Universităţii şi din restul oraşelor din ţară. Ne amintim probabil de efervescenţa iscată în mediul online. Mii de pagini pe Facebook, mii de postări pe bloguri, mii de petiţii. Şi toate astea fără ca Raed Arafat să fi încercat să iasă în evidenţă sau să amplifice în vreun fel sau altul susţinerea de care se bucura.
Pe tot parcursul anului, Raed Arafat a rămas una dintre cele mai populare personalităţi din România, inspirând numeroase alte iniţiative populare. Periodic mai primesc invitaţii pe Facebook să dau „Like” la