Incerc, in aceasta perioada, sa "inteleg' in profunzime, eu insumi, dar si sa explic unele evenimente internationale pornind de la imensa cantitate de informatie pe care am strans-o, inevitabil, in special in ultimii 22 de ani. "Sa procesez' ar fi fost o formula mai moderna, dar e vorba de mai mult decat atat. Grabit, adeseori, am introdus in diferite "sertare' ale memoriei fragmente de informatie, pe care vreau acum sa le redescopar, sa le pun in ordine, cautand sa le dau un sens, nu atat pentru mine, cat pentru cei care vor trebui, in mod necesar, sa invete din lectiile ultimilor decenii.
Sunt atras, in aceasta intreprindere, de dorinta de a fixa cadrul in care Romania si-a definit un nou destin. Incerc sa revad datele privitoare la intamplarile din lume si din Romania de la sfarsitul anilor ’80. Ce scenarii s-au intersectat atunci? Putea fi altfel? Ce rol au avut Marile puteri in rescrierea istoriei romanesti de dupa 1989?! Ce urmeaza?
Exagerand, pot spune ca m-am ocupat timp de doua secole (in sec XX – 1990-1992 – dar si in sec. XXI – 2000-2004) intr-un fel sau altul, de politica externa a Romaniei.
Si, paradoxal, fiind astazi un cetatean liber - in sensul ca nu mai sunt tinut de rigorile unei inalte demnitati in stat pot sa relatez, intr-un mod mai deschis, felul in care vad acum acele evenimente, dar si unele mai recente.
Una dintre temele pe care eu le-am prezentat mai rar si despre care am vorbit sau am scris mai putin a fost rolul Americii in lumea post-comunista, rolul SUA in evolutiile din Romania de dupa 1989 sau relatiile noastre bilaterale – sub aspect politic, srategic si economic.
Incep cu un autodenunt: inainte de 1989 nu am fost niciodata in SUA. In felul asta ii raspund si presedintelui Emil Constantinescu, cel care afirma ca am fost la o bursa acolo, in perioada comunista. Nu am fost. Nu stiu