Băsescu şi Ponta se ceartă la televizor de câteva zile pe bugetul Uniunii Europene. Te şi întrebi cum a fost posibil ca României să-i scape printre degete atâtea miliarde de euro? Cum de am avut noi ghinionul să pierdem atâta bănet, care putea pica ca para mălăiaţă? Ce ciolan mare era de ros, oare cât înseamnă miliardele alea pentru popor? Explică proaspătul liberal Sorin Roşca Stănescu: aproape patru sute de euro de persoană, mai explicit 1.700 de lei. Dacă nu aţi înţeles, senatorul PNL face socotelile detaliat, pentru o familie de trei persoane sunt aproximativ 5.000 de lei. Tot nu vă este clar, sunt 17 milioane de lei vechi de persoană, insistă SRS. Nici nu mai contează dacă miliardele despre care tot vorbesc Ponta şi Băsescu le-am avut vreodată sau le-am pierdut. Totul se reduce la stomac. Mulţi politicieni, în loc să prezinte realităţi, vorbesc despre iluzii. Sunt mai uşor de vândut populaţiei. Miliardele le-am pierdut, ducă-se pe pustii, dar măcar mai avem coabitare? Într-un hotel din Vitan nimeni nu se ceartă. Dimpotrivă, este o armonie generală. Lumea râde, este fericită, aplaudă. Pe farfuriile întinse cu generozitate de gazdă avem, ca aperitiv, poza primarului Sectorului 3. Vă puteţi imagina o sală plină de farfurii cu poza lui Robert Negoiţă? Dacă nu, priviţi aici. Mâncarea vine după ce se votează preşedintele organizaţiei PSD Sector 3. Paroxismul situaţiei: candidatul Negoiţă invită oamenii la masă să-l voteze preşedinte în hotelul fratelui său. Ideologul ideii că politica se face cu burta plină a fost în PSD Marian Vanghelie. Nu a fost primul care a făcut asta, dar a perfecţionat acest sistem, conştient că meseanului-votant nu trebuie să-i alerge chiţcanul prin stomac şi să înceapă Doamne fereşte să gândească. La masa lui Vanghelie au stat de-a valma politicieni, academicieni, profesori şi muncitori. Toţi au primit la final o masă bună din partea lui Vang