Ca orice instalaţie, şi instalaţia de iarnă are o uzură fizică şi una morală. Chiar dacă mai funcţionează, deci nu este uzată fizică, odată ce i-a trecut demult termenul de valabilitate, uzura morală se vede. Şi când vorbim de Crăciun, de ornamente stradale, uzura morală chiar contează. În timp ce Petroşaniul, Vulcanul, Uricaniu, chiar şi Petrila scot din cutiuţe ce au mai frumos în luna lui decembrie, fireşte, pentru confortul moral al cetăţenilor, a căror stare de spirit se îmbunătăţeşte văzând oraşul împodobit, la Lupeni se aprind aceleaşi beculeţe de pe vremea în care primarul avea mai puţine fire de păr albă în cap din cauza necazurilor financiare în care a afundat primăria. Tristeţea din buget se va vedea şi pe stradă. Nu vor fi, ca în celelalte oraşe, ornamente noi, se vor aprinde aceleaşi beculeţe mohorâte, unele uitate agăţate de câţiva ani pe stâlpi, altele scoase din magaziile primăriei.
În fiecare an am observat un fel de competiţie nedeclarată între Petroşani, Vulcan şi Uricani în privinţa ornamentării oraşelor, mai acerbă, ce-i drept, decât competiţia între utilajele de deszăpezire.
La Petroşani, în fiecare an, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi mai aduce câteva ornamente noi, ca să schimbe haina festivă a urbei.
Gheorghe Ile dă atenţie bulevardului, atât de multă atenţie că anul acesta au rămas ornamentele stradale până spre vară atârnate prin oraş.
La Uricani, Dănuţ Buhăescu are parte de omeţi mai mulţi ca oriunde, dar nu se zgârceşte nici la ornamente, pe care le negociază din vreme, ca să fie multe şi la preţ bun.
Ilie Păducel mizează mai mult pe spiritul creştin şi valoarea biblică a momentului. Nicolae Dunca caută cu siguranţă numai luminiţa de la capătul tunelului insolvenţei. Lui Cornel Resmeriţă nu-i mai arde de ars lumina pe stradă. Oraşul trist de anul trecut se va înfăţişa şi anul acestea în aceleaşi haine, d
