La Belvedere, impunatorul palat baroc al printului Eugeniu de Savoya - bravul maresal ce a despresurat Viena de asediul turcesc - a fost deschisa o expozitie emblematica pentru doua traiecte ale artei moderne europene, cea franceza si cea austriaca. Sub titlul Viena - Paris. Van Gogh, Cezanne si modernistii austrieci, 1880-1960, expozitia a adunat o suita de lucrari de pictura, grafica si sculptura reprezentative pentru deschiderea plasticii spre veacul XX. Acestea provin din patrimoniul institutiei gazda ca si de la Musee d'Orsay din Paris, Tate Britain din Londra, Museul Israelian din Ierusalim, Galeria Maier din Innsbruck, Muzeul Von der Heydt din Wuppertal, dar si din colectii particulare. De aceea, in intervalul octombrie 2007-ianuarie 2008, pe simeza au putut fi admirate lucrari putin cunoscute marelui public.
Granita dintre Belle Epoque si timpurile noi, tulburate de izbucnirea Razboiului cel Mare, ce a adus schimbarea radicala a structurilor sociale si politice ale lumii, a fost marcata de aparitia unor personalitati stralucite in plastica vremii. Diferenta dintre cromatica exploziva a artistilor francezi si paleta mai inclinata spre sobrietate a celor austrieci de la inceputul intervalului incepe sa dispara dupa 1900. De atunci incolo, multi austrieci au luat contact cu Parisul, au lucrat acolo si au asimilat lectia impresionistilor. Comparatiile oferite de panotare evidentiaza acest aspect: Gradina la Giverny de Claude Monet alaturi de Straturi de flori in Parcul Grafenegg de Olga Wisinger sau de Gradina cu flori de Emilie Mediz-Pelikan. Theodor von Hermann a lucrat mult in "orasul luminilor", surprinzand imagini document, precum Constructia Turnului Eiffel (1887) sau Parisul noaptea (1889). Aceeasi viziune o adapteaza si in patria sa atunci cand, in 1895, picteaza dintr-un unghi plonjant, Neue Markt in Viena. Gruparea pe afinitati cromatic
