Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, îşi exprimă "consternarea", într-o scrisoare adresată ministrului Vasile Blaga, în ceea ce priveşte unele măsuri luate de organele de ordine publică faţă de cei care au arborat drapelul secuiesc pe clădirile unor primării din secuime care, potrivit CNS, reprezintă o depăşire flagrantă a competenţelor legale ale organelor în cauză, informează Mediafax.
În scrisoare, Balazs subliniază că în data 28 ianuarie viceprimarul comunei Ghindari, judeţul Mureş, Vass Imre şi încă cinci consilieri locali, toţi delegaţi în Consiliul Naţional Secuiesc, au fost citaţi la poliţie pentru arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc pe clădirea Primăriei, au fost interogaţi şi obligaţi să dea declaraţii.
La aceeaşi procedură a fost supus, potrivit sursei citate, în luna martie, un cetăţean din Sovata, Tóth Ferenc, pentru arborarea aceluiaşi drapel, de data aceasta pe clădirea Primăriei oraşului Sovata.
Izsak Balazs susţine că drapelul Ţinutului Secuiesc este un simbol al secuimii, deci al colectivităţii locale, arborat în zeci de localităţi pe clădirile primăriilor şi altor instituţii publice din Ţinutul Secuiesc.
"Cercetarea la întâmplare, şi fără vreun temei legal a două cazuri din cele zeci de alte cazuri, indică clar că organele ordinii publice sunt conştiente de lipsa temeiului legal a oricărei intervenţii din partea lor, şi nu au urmărit altceva decât intimidarea populaţiei locale, depăşindu-şi atribuţiile legale", a spus Izsak.
De asemenea, Izsak menţionează că, în data de 19 mai, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din Miercurea Ciuc a făcut investigaţii la Topliţa, l-a interogat pe Czirják Károly, de asemenea delegat în Consiliului Naţional Secuiesc, şi încă trei persoane din aceeaşi localitate, toţi fondatori ai Asociaţiei "Urmánczy Nándor", iar în d
