Localitatea Şanţ este unul dintre puţinele locuri din ţară care poate fi văzut aşa cum era acum aproape 80 de ani. Acest lucru este posibil cu ajutorul unui film-document de o oră care circulă pe Internet şi care surprinde cercetarea din 1936 a lui Dimitrie Gusti, părintele sociologiei românelşti
Filmul este alb-negru, nu are sonor şi are o durată de o oră şi câteva minute. Acesta surprinde viaţa locuitorilor din Şanţ, Bistriţa-Năsăud, fiind îmbogăţit pe alocuri de explicaţiile autorului.
Oamenii sunt înfăţişaţi în straie tradiţionale hrănind animalele, participând la muncile câmpului sau la întâlnirile şi şezătorile din zilele de sărbătoare. Filmul le arată celor mai tineri obiceiuri de mult apuse, precum prelucrarea cânepei sau torsul lânii cu fuiorul.
Nu sunt ignorate nici casele, anexele gospodăreşti sau chiar gardurile, scoţându-se în evidenţă faptul că locuitorii localităţii Şanţ sunt gospodari curaţi care au grijă de proprietăţile lor.
Cameramanul surprinde şi momente importante pentru comunitate, precum participarea la slujbele susţinute de preot în zi de sărbătoare, înmormântarea sau nunta, aşa cum se desfăşurau ele acum aproape 80 de ani. Astfel, printre obiceiurile de nuntă prezentate se numără şi aşteptarea miresei de către alai în faţa casei, jocul miresei pe bani sau încercările mirelui.
„Mirele e pus la încercare, trebuie să tragă cu puşca şi să nimerească într-o oală, în vârf de păr,” lămureşte autorul filmului.
Filmul este rodul vizitelor în localitatea Şanţ a părintelui sociologiei româneşti, Dimitrie Gusti. Acesta a vizitat localitatea în 1935 şi 1936, după ce timp de mai mulţi ani, echipe ale sale au poposit câte o lună în mai multe sate din ţară, punând bazele a ceea ce mai apoi avea să se numească metoda monografiei sociologice, metodă de investigare a realităţii socia
