Conform rezultatelor preliminare oficiale, Vladimir Putin a obţinut 61,8% din voturi, confirmând astfel sondajele de opinie care arătau că premierul - şi viitorul preşedinte - va reuşi să evite un al doilea scrutin electoral.

Cu toate acestea, rezultatul nu va oglindi neapărat adevăratele preferinţe ale poporului rus, consideră jurnalista Julia Ioffe într-un articol apărut în publicaţia Foreign Policy: „mulţi vor vota pentru Putin nu numai pentru că îl consideră predestinat să câştige, dar şi pentru că nu există altcineva pe care să îl poată vota", a constatat Ioffe în ajunul alegerilor: contracandidaţii sunt fie consideraţi drept apropiaţi ai premierului (miliardarul Mihail Prohorov, de exemplu), fie nişte personaje care nu trezesc nici cea mai mică încredere (cum ar fi comunistul Ghenadi Sjuganov). Cât despre liderii mişcării protestatare, aceştia nu au reuşit să se unească în jurul unui singur candidat; acesta ar fi putut fi Grigori Iavlinski, şeful partidului liberal Yabloko - însă Comisia Electorală a respins candidatura sa, motivând că o parte din semnăturile necesare depunerii candidaturii ar fi fost false.

Din nou manipulare?

Lipsa unei concurenţe adevărate pentru candidatul său nu pare să îi fi împiedicat pe membrii partidului lui Putin, Rusia Unită, să fi recurs la diferite metode de manipulare: conform organizaţiei independente de monitorizare a alegerilor, Golos, aceasta a înregistrat duminică la fel de multe plângeri din partea alegătorilor ca şi la alegerile parlamentare din decembrie, după cum relatează cotidianul german Die Welt. Pe siteul organizaţiei, peste 2200 de persoane au semnalat diverse nereguli la secţiile de vot: unii alegători au fost împiedicaţi să participe, motivul respingerii lor fiind că ar fi votat deja, iar media independente din Rusia au anunţat că autorităţile ar fi pus în circulaţie sute de mii de permise de