Atena a intrat în sfârşit în clubul oraşelor care dispun de muzee originale construite special pentru a stimula turismul cultural şi pentru a-şi conferi o aură de modernitate şi de vitalitate. Un club din care încep să facă parte din ce în ce mai mulţi membri. Această modă cultural-urbană a fost lansată în anii '80 de Paris, care şi-a construit uluitorul centru cultural Georges Pompidou, numit şi Beaubourg, dedicat artei moderne. A urmat New-Yorkul, care s-a dotat cu un extravagant edificiu,
Muzeul Guggenheim, destinat şi el avangardei. Tot mai multe oraşe au înţeles apoi că turistul s-a cam plictisit de muzeele şi de galeriile de artă tradiţionale şi că îşi doreşte să fie surprins şi încântat nu numai de exponatele văzute, ci şi de clădirea şi de cadrul în care sunt expuse. Oraşul Bilbao din ţara bascilor spaniolă, care s-a dotat şi el cu un muzeu Guggenheim, este unul dintre exemplele cele mai strălucite de sinteză între îndrăzneala arhitecturală şi renaşterea culturală. Edificiul a devenit simbolul oraşului şi l-a făcut practic să iasă dintr-o lungă letargie şi chiar dintr-un anume anonimat.
Sunt numeroase oraşele lumii care s-au dotat în ultimul deceniu cu muzee noi, adaptate unui nou spirit, unui nou raport între om şi exponat. Roma, Londra, Madridul, Berlinul rivalizează în materie de noi propuneri muzeistice. Lor li s-a alăturat, cum spuneam, Atena prin crearea unui nou muzeu al sitului arheologic de pe Acropole.
Plasat printre măslini în imediata apropiere a acestei coline stâncoase, unde au fost ridicate câteva dintre cele mai splendide monumente ale antichităţii, noul muzeu de la Atena este un edificiu care pare conceput integral din transparenţe. Primul şoc emoţional al vizitatorului este când pătrunde pe esplanada din faţa muzeului şi îşi dă seama că păşeşte pe… ruine. Arhitecţii edificiului au avut inspiraţia de a construi muzeul pe