Potrivit articolului 95 din Constituţie, preşedintele poate fi suspendat din funcţie „în cazul săvîrşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei“. Joi, 5 iulie şi vineri, 6 iulie 2012, în plenul celor două Camere reunite ale Parlamentului, s-a dat citire Documentului intitulat „Propunere de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, Traian Băsescu“. Sursa: EVZ

Prin mai multe capete de acuzare, lui Traian Băsescu i se reproșa că a încălcat grav Constituţia.

Deşi CCR n-a confirmat nici unul dintre capetele de acuzare, 256 de parlamentari, aparţinînd unei majorităţi alcătuite ad-hoc şi după criterii mafiote, au votat suspendarea lui Traian Băsescu.

Potrivit aceluiaşi articol – 95 – din Constituţie, „dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui“.

O confuzie întreţinută cu mai mult sau mai puţin interes a făcut ca suspendarea să apară ca o operaţiune în sine de condamnare a preşedintelui.

Litera şi spiritul Constituţiei spun însă limpede:

Suspendarea e un act necesar pentru ca preşedintele să nu mai beneficieze de plinătatea puterilor sale.

E o măsură prevăzută de Legea fundamentală pentru a preîntîmpina posibila influenţare a Referendumului de către preşedintele României.

Aşadar, prin Hotărîrea Parlamentului din 6 iulie 2012, Traian Băsescu a fost trimis în faţa corpului electoral pentru a da seamă de comiterea unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei.

Luînd în serios Constituţia, Traian Băsescu se apără, pe parcursul campaniei pentru Referendum, de acuzaţiile că ar fi încălcat grav Constituţia.

Normal ar fi ca adversarii săi – liderii USL – să încerce să convingă alegătorii că Traian Băsescu a comis fapte grave prin care a încălcat Constituţia.

Fac asta liderii USL şi