La lumina Lunii, iasomia se deschide împrăştiindu-şi parfumul. De aici începe o călătorie a simţurilor, străbătând munţi, mări şi oceane.
O frumoasă poveste indiană vorbeşte despre dragostea dintre o prinţesă şi prea măreţul Zeu al Soarelui - Surya Deva. Pentru că zeul nu i-a împărtăşit iubirea, prinţesa s-a întristat atât de tare, încât a hotărât că nu mai are de ce să trăiască. Cu inima zdrobită, prinţesa a părăsit lumea, iar în locul unde i-a fost risipită cenuşa au apărut primele flori de iasomie. Albe, delicate şi cu un parfum divin. Parfum de care Zeul Soare nu avea să se bucure vreodată, deoarece iasomia se deschide numai după lăsarea întunericului.
De altfel, în India, acestei flori i se mai spune "lumina Lunii". Sunt atât de parfumate, încât femeile obişnuiesc să le poarte în păr sau să confecţioneze ghirlande cu care sunt primiţi cei mai de seamă oaspeţi. Dar cu adevărat "darul zeilor" este uleiul de iasomie, din care se fac unele dintre cele mai renumite parfumuri din întreaga lume. Este o esenţă extrem de preţioasă, deoarece necesită un număr mare de flori - peste 3,6 milioane pentru a obţine aproximativ 400 ml de ulei -, iar recoltarea se face manual şi doar la lumina Lunii, atunci când parfumul este foarte puternic.
Metoda tradiţională presupune ca florile să fie aşezate pe un material din bumbac bine îmbibat cu ulei de măsline. Prin presare, după câteva zile, se poate extrage esenţa de iasomie care s-a impregnat în uleiul de măsline. O altă metodă de obţinere foloseşte puterea aburului, astfel încât să se evapore uleiul. Acesta va trece apoi printr-o secţiune cu aer rece, astfel încât aceşti vapori să se transforme în picături. Uleiul de iasomie se va ridica la suprafaţă şi-şi va începe drumul către sticluţele cu parfumuri rafinate. Spre exemplu, unul dintre cele mai căutate şi scumpe parfumuri are printre "
