Numirea lui Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat, în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova reprezintă o variantă de compromis pentru Moscova, scria ieri „Kommersant“, ideea fiind împărtăşită de mai toată presa rusă. Jurnaliştii ruşi susţin că declaraţiile lui Marian Lupu, care s-a exprimat clar împotriva aderării la NATO, îl fac pe acesta un lider politic acceptat tacit de Moscova.
Rusia doreşte să păstreze Republica Moldova în afara influenţei occidentale, cea mai săracă ţară europeană făcând parte, conform conceptului strategic rusesc, din propriul „brâu de securitate“.
Experţii ruşi susţin că Moldova este importantă din punct de vedere strategic, pentru apărarea ţării, însă logica funcţionează doar în cazul unui conflict clasic, imposibil în secolul al XXI-lea. Pe termen scurt, Moscova doreşte să păstreze Chişinăul într-o relaţie de subordonare.
Negocieri între „democraţi“
Între timp, cele patru partide necomuniste de la Chişinău şi-au luat angajamentul de a forma o coaliţie, care să formeze Guvernul. Cele patru partide au împreună în Parlament majoritatea, deţinând 53 de mandate, suficiente pentru a învesti un guvern, faţă de cele 48 ale comuniştilor.
Totuşi, pentru a putea numi şi preşedintele, o coaliţie are nevoie de 61 de mandate. Tocmai de aceea, cotidianul rus „Gazeta“ titra ieri ironic: „Opoziţia caută democraţi printre comunişti“.