ISTORIE ● Drăgăşani, podgoria de unde-şi trage seva viţa de Crîmpoşie
Mulţi dintre urmaşii vechilor familii nobiliare româneşti se reîntorc în ţară, îşi redobîndesc vechile proprietăţi, însă rămîn cu nostalgia trecutului. Nepoata prinţului Barbu Ştirbey are la Drăgăşani "privelişte spre viitor".
ISTORIE ● Drăgăşani, podgoria de unde-şi trage seva viţa de Crîmpoşie
Mulţi dintre urmaşii vechilor familii nobiliare româneşti se reîntorc în ţară, îşi redobîndesc vechile proprietăţi, însă rămîn cu nostalgia trecutului. Nepoata prinţului Barbu Ştirbey are la Drăgăşani "privelişte spre viitor".
Cînd i-am spus Roxanei Roseti – editorul ediţiei de duminică a Jurnalului Naţional – "Mi-a scris baronul Kripp, sîmbătă mă aşteaptă la Drăgăşani împreună cu soţia sa, Ileana, nepoata prinţului Barbu Ştirbey…", am primit următorul răspuns: "Ce frumos sună: «Mi-au scris un baron şi-o prinţesă»…! Păstrează subiectul pentru Jurnalul de duminică. Îl dăm în deschidere!" Ştiam însă că n-o să-mi ajungă cele cinci pagini promise pentru minunatele poveşti cu voievozi, prinţese, baroni, eroi de legendă şi vinuri…
Neam de domnitori munteni. "Străbunicii mei sînt din aceeaşi spiţă"… Venită pe lume în 1954, într-un timp frămîntat, marcat de ideologia comunistă, baroana Ileana Kripp, născută Costinescu, se revendică dintr-un alt timp, dintr-un şir de boieri, voievozi şi prinţi munteni. Bunica ei era prinţesa Maria Ştirbey, fiica prinţului Barbu Ştirbey, prim-ministru, ministru de Interne şi administrator al Domeniilor Coroanei Regale (acel Barbu Ştirbey, cunoscut şi pentru celebrele tratative de la Cairo, din 1944), nepot al celuilalt Barbu, domnitor al Ţării Româneşti între 1849 şi 1856. "Părinţii bunicii mele erau veri de-al doilea. În secolul al XIX-lea, unul dintre fraţii Bibescu a fost adoptat de o mătuşă din familia Ştirbey, pentru că n