În orice reamenajare, pe lângă zonele cu soluţii spectaculoase, care concentrează interesul tuturor celor implicaţi în procesul de renovare, există şi încăperi care cad în plan secund. De obicei, încăperile în cauză sunt cele mai puţin vizibile, cum sunt dormitoarele. Mai întotdeauna ele îşi păstrează structura iniţială, lucrările limitându-se la înlocuirea finisajelor şi, uneori, la simple construcţii decorative.

În cazul de faţă, unul dintre cele două dormitoare ale apartamentului a fost amenajat ca birou. Capul familiei a decis să-şi conducă afacerea de acasă. Acesta a fost şi motivul pentru care a decis ca locuinţa să cunoască o renovare substanţială, în urma căreia spaţiul să poată fi adaptat celor două situaţii atât de diferite: locuirea şi afacerile.

Din perspectiva lucrărilor de reamenajare, diferenţa s-a manifestat numai în ultimul stadiu, cel al amenajării interioare. În rest, toate lucrările au fost similare cu cele de pe un şantier de renovare. Ele au constat, în principal, în înnoirea finisajelor tuturor suprafeţelor. Lucrările de execuţie ale acestora au fost diferite, în funcţie de suprafaţa vizată. Astfel, pereţii au fost gletuiţi, evident, după decopertarea lor de vechile finisaje; tavanul a fost placat cu gipscarton, iar pe pardoseală a fost turnată şapă din ciment şi nisip peste care au fost montate plăci de granit.

Stâlpii de rezistenţă au fost placaţi cu gipscarton. Acestea sunt zone sensibile la umezeală, iar gipscartonul este o bună barieră împotriva igrasiei şi a mucegaiului. Coloanele de încălzire au fost mascate cu plăcile de gipscarton. În zonele robineţilor de tur şi de retur, plăcile au fost decupate. În decupajele respective au fost montate uşi de vizitare.

O altă categorie de lucrări au fost cele de estetizare. Soluţia aplicată în acest scop a fost construirea de scafe din profile metalice şi gipscarton. Acestea