Volumul Boierii Mintii a dorit sa deschida un dialog cultural despre structura profunda a lumii intelectuale din tara. Facind acest lucru, a pus in discutie legitimitatea citorva grupuri de prestigiu, in special a celui ce descinde din scoala de la Paltinis. Atitudinea sa critica a trezit vii reactii. Multe, desi nu toate, dar majoritatea, au negat insa validitatea analizei. Modul preferat in care s-a incercat acest lucru a fost de a eticheta volumul ca unul de „stinga“ sau „postmo-dern“. Etichetarea, nejustificata de ideile cartii, isi extrage forta din oprobriul moral pe care stingismul il atrage in Romania. Eticheta nu are ambitii intelectuale; evita, in fapt, dezbaterea intelectuala, facind parte dintr-o spontana campanie de public relations ce incearca sa convinga publicul neutru din Romania ca volumul este o aberatie ideologica si ca e moralmente chestionabil. Aceasta arata ca puterea in cimpul cultural nu e disputata si cistigata cu argumentele logicii, ci, ca sa-l parafrazam pe Aristotel, cu cele ale unei etici a patosului.
- Acuzatia de stingism nu poate decit sa surprinda
Pentru oricine a citit Boierii Mintii, acuzatia de stingism nu poate decit sa surprinda ori chiar sa amuze. Steaua polara a analizei este modelul analitic al lui Max Weber, care cu greu poate fi acuzat de stingism ori radicalism. Eseul O poveste romaneasca despre globalizare din volum este critic fata de unele excese ale stingii culturale radicale. Desi, in volum, Dobrogeanu-Gherea este analizat dintr-o perspectiva revalorizatoare, punctul principal al eseului dedicat acestuia este sa arate ca socialistul balcanic poate avea o posteritate intelectuala tocmai pentru ca si-a depasit limitele ideologiei de baza, marxismul, si pentru ca a stiut sa aiba un dialog cu doctrina conservatoare.
Din pacate, chiar daca aceste argumente ar fi detaliate pe multe pagini, ele nu
