Contextul financiar european dominat de austeritate a făcut ca unul dintre cele mai populare evenimente muzicale din lume, concursul Eurovision - care a propulsat nume mari precum ABBA şi Celine Dion - să treacă printr-o perioadă de "dietă financiară", scrie Wall Street Journal.
Anual, în fiecare primăvară, peste 100 de milioane de spectatori urmăresc în direct concursul internaţional Eurovision - competiţia muzicală unde fiecare naţiune îşi poate trimite câte un reprezentant. Este drept că cei mai mulţi sunt din Europa, însă sunt şi ţări de pe alte continente devenite obişnuite ale competiţiei, printre care Israel şi Cipru. Până nu demult, evenimentul era caracterizat de un singur cuvânt - "extravaganţă" -, Eurovisionul fiind faimos pentru parada de cântăreţi trecuţi de prima tinereţe şi acte artistice neobişnuite, precum cel al bătrânicilor care au reprezentat Rusia anul trecut.
Suedia, ţara care va găzdui evenimentul de anul acesta - aflat la cea de-a 58-a ediţie -, a cărei finală va avea loc pe 16 mai, intenţionează să folosească eficient bugetul de 20 de milioane de dolari, jumătate faţă de cel alocat Eurovision de anul trecut, şi să facă economie la lumini, la cazare, dar şi la cheltuielile pentru mediatizarea flamboaiantă a evenimentului. Scopurile organizatorilor Eurovision 2013 sunt să facă evenimentul să supravieţuiască în condiţii economice dure, să reaprindă interesul naţiunilor îngenuncheate de reducerile financiare şi să canalizeze atenţia mai mult asupra muzicii.
Potrivit estimărilor, EUROVISION atrage anual aproximativ 125 de milioane de telespectatori, devansând cu mult alte concursuri muzicale mondiale. În acest context, costurile de scenă au crescut semnificativ an de an, iar ţările se iau la întrecere în organizarea cât mai elaborată din punct de vedere al tehnologiei şi al strălucirii.
"A devenit mai mult o luptă care se
